În 2016 am aflat că am diabet de tip 2, după ce două teste de glicemie mi-au ieșit de 170-180. La început nu am acceptat acest diagnostic și am fost reticentă să merg la medic sau să încep să iau medicamente pentru această boală.

Mă simțeam foarte bine și singurele medicamente pe care le luam erau cele pentru tensiune, pe care o controlam foarte bine. Eram sigură că îmi pot trata diabetul cu ceaiurile la care mă pricep și cu alte remedii din plante.

La insistențele familiei, am mers la diabetolog. Mi-a fost explicat foarte clar ce înseamnă această boală și care ar putea fi consecințele. Dar, mai ales, am înțeles că pot să fiu bine și sănătoasă dacă iau medicamentele regulat, merg la controalele programate și am grijă de greutatea mea.

Au trecut deja câțiva ani și sunt foarte bine. Sunt mulțumită că mă simt sănătoasă, pot să fac plimbări în fiecare zi și îmi mențin o greutate bună. Medicamentele prescrise își fac treaba și nu a fost nevoie să mi le modifice.

Nu este așa mare efort să îmi controlez diabetul și tensiunea. Îmi fac teste de glicemie acasă, îmi măsor tensiunea și le notez în jurnal. 

Fiica mea e fericită că am înțeles și îmi spune ca e mândră de mine. Și eu sunt mândră de mine.

Silvia, 75 de ani

Târgu Mures

Sunt Stela; am 75 de ani și sunt din București. Sunt văduvă de câțiva ani. Am câteva prietene cu care vorbesc frecvent la telefon și ne vizităm din când în când. Am și două surori, iar cu una dintre ele vorbesc la telefon ore întregi, aproape în fiecare zi.

Rutina mea zilnică o reprezintă treburile casei, piața, farmacia, întreținerea și alte utilități, medicul de familie, din când în când, și televizorul.Am o nepoată care mă ajută ori de câte ori am nevoie, cu orice.

Diabetul a intrat în viața mea în urmă cu vreo 2-3 ani. Eram în plină pandemie și nu prea mă trăgea inima să merg la medic. Mă simțeam mai obosită decât de obicei și îim era mereu sete. Am dezbătut ptoblema cu prietenele mele, la telefon, și am ajuns la concluzia că aș putea avea diabet.

Am vorbit și cu nepoata mea, dar ea mi-a spus că nu așa se pune diagnosticul de diabet, așa că m-a luat și m-a dus la medic. Doamna doctor s-a speriat când a văzut rezultatele la analize: 600 glicemia și 19,2 hemoglobina glicozilată. A spus că e a treia cea mai mare valoare pe care a văzut-o în cariera ei; și nu e tocmai la început de carieră.

Așa că am trecut rapid pe tratament intensiv cu metformin și insulină în doze adaptate situației mele. Am început și un regim alimentar serios.

Nepoate mea, care este farmacist, a avut mare grijă de mine la început și m-a învățat tot ce trebuia să știu ca să mă descurc cu noul meu prieten, diabetul, cum să îmi măsor glicemia, cum să fac să nu uit să iau metforminul, cum să-mi fac insulina, ce să mănânc, când să mănânc și cum să măsor ceea ce mănânc.

Și tare bucuroasă am fost să văd că toate acestea dau rezultate. Am început să am analize din ce în ce mai bune, am început să reduc do zele de insulină și, la un moment dat, am renunțat de tot la ea. Acum iau doar metformin de două ori pe zi, câte 500 mg și am grijă ce mănânc, cât mănânc și când mănânc.

Îmi văd de viața mea, exact la fel ca înainte. Mă bucur de prietenele pe care le am, de nepoata mea și de familia ei și de convorbirile interminabile la telefon cu sora mea.

Stela, 75 de ani

București

Viața cu diaabet

Bine ați venit pe platforma noastră de educație despre diabet, unde vă oferim informații și instrumente pentru a vă ajuta să trăiți mai mult și mai bine cu această boală cronică.

Informații contact

Asociația "Din Grijă Pentru Tine"

+40786562997

info@dingrijapentrutine.com

© 2023. Toate drepturile rezervate. Politica de confidențialitate